Istoric

Catedra de histologie, citologie şi embriologie a fost fondată în anul 1946, avându-l în frunte pe  N. Cuzneţov, profesor universitar, doctor habilitat în ştiinţe medicale, personalitate dotată cu o vastă cultură generală, aptitudini de artă plastică şi temeinică experienţă de cercetare ştiinţifică. N. Cuzneţov împreună cu primii săi asistenţi S. Koschin, N. Colesnicov, M. Selin, L. Otelin, şi A. Negovschi au constituit timp de aproape 15 ani corpul didactic al catedrei, care a asigurat procesul de studii, dotarea cu elaborări metodice şi materiale didactice. În anul 1962 în componenţa corpului didactic s-a încadrat, având deja teza de doctor, conferenţiarul N. Cereş, apoi asistenţii P. Gusac şi V. Bulhac, care ulterior devin conferenţiari. Pe parcursul anilor 1965-1968, în activitatea didactico-ştiinţifică a catedrei s-au înrolat C. Arnăut, V. Bodiu, M. Casian, N. Eşanu, I. Şiman, V. Vozian.

După pensionarea profesorului N. Cuzneţov (1970), catedra a fost condusă prin cumul de profesorul universitar I. Iakovlev (1970-1972), iar în anii 1972-1992 șef de catedră este  V. Jiţa, profesor universitar, Om Emerit din Republica Moldova, doctor habilitat în ştiinţe medicale, discipol al academicianului V. Cuprianov. În anii 1968-1980 la catedra au activat ca lector superior A. Ciornîi și T. Iordan, ca și conferenţiar E. Onea și  A. Darie. După pensionare, în anul 1992, V. Jiţa activează la catedră în calitate de profesor universitar, iar din 2002 ca profesor-consultant.

În anul 1992 şef al catedrei este ales profesorul universitar N. Eşanu, care perfecţionează şi modernizează activitatea metodico-didactică, favorizează selecţia, instruirea prin masterat şi apoi încorporarea în colectivul catedrei a tinerilor pedagogi – E. Pelin, M. Băncilă, L. Şaptefraţi, V. Fulga, T. Globa, T. Ştefaneţ, A. Cazac, V. Mazuru, L. Rudico. Odată cu fluxul noilor pedagogi, ce posedă tehnologiile informaţionale şi limbile moderne, începe reorganizarea procesului de instruire a studenţilor. Deosebit de importantă a fost implementarea noilor forme de evaluare a cunoştinţelor studenţilor (test-editor) și programul computerizat de autoevaluare. Din anul 2006 la catedră activează V. Rîvneac, profesor universitar, doctor habilitat în medicină, șef laborator Morfologie.

După moartea prematură a profesorului universitar N. Eşanu (2009) catedra este condusă de către conferenţiarul universitar L. Şaptefraţi. În această perioadă a avut loc integrarea în colectivul catedrei a conferenţiarilor G. Dumitraş şi V. David, a fost introdus în premieră în universitate institutul de tutori (studenţi din anii V-VI de studii şi rezidenţi care predau disciplina).